În vara acestui an, am participat la Edinburgh, capitala Scoţiei, împreună cu alţi cinci specialişti din România, la o întâlnire de lucru de trei zile, prin proiectul european – SheepNet.

Lucrările, prezentările şi discuţiile s-au ţinut într-o sală de seminar la prestigioasa şi frumoasa Scotland’s Rural College (SRUC), recunoscută pe plan mondial pentru calitatea învăţământului şi a cercetărilor fundamentale în domeniul agriculturii.

La această primă întâlnire de la Edinburgh, a partenerilor din consorţiul proiectului SheepNet, au participat din fiecare ţară parteneră şase persoane, cu excepţia Turciei, care a avut un singur reprezentant. În prima zi s-a prezentat, din fiecare ţară, situaţia creşteriiovinelor, tendinţele actuale de exploatare a ovinelor şi problemele dificile care îngreunează dezvoltarea sectorului.
Reprezentanţii din cinci ţări UE, implicaţi în proiect, au accentuat că în contrast cu cererea crescută de carne şi de lapte, efectivele de ovine au scăzut vertiginos în ultimii cincisprezece ani, din cauza, în principal, a dificultăţilor cu forţa de muncă, dar şi a politicilor agricole. Numai grupul nostru s-a fălit că odată cu intrarea României în UE, în anul 2007, efectivele de ovine au crescut de la 7 milioane, la 11 milioane în acest an, mai cu seamă ca efect al subvenţiilor primite.
Discuţiile au fost moderate de Jean-Marc Gautier de la IDELE din Franţa, coordonatorul proiectului SheepNet, un specialist de renume mondial în creşterea oilor.

Adepţii păşunatului rotativ

În două după-amiezi am vizitat ferme private de ovine şi ferma didactică a SRUC Edinburgh, în general, şi zona din jurul capitalei, care are un relief în care predomină dealurile înalte cu văi înguste.
Pe pantele acestor dealuri sunt parcelate păşuni îngrădite cu garduri din piatră sau cu plasă de sârmă specială cu ochiuri mari. Surpriza plăcută pentru mine a fost să constat că fiecare parcelă avea, fie la un capăt, fie lateral, o lizieră de pădure unde oile aveau acces în orice moment pentru odihnă la umbră.
Clima Scoţiei este foarte răcoroasă comparativ cu cea din România. Parcelele cu iarbă de calitatea cea mai bună sunt destinate, prioritar, pentru oile cu trei miei, apoi urmează parcelele pentru oile cu doi miei, iar oile cu un singur miel păşunează după trecerea pe alte parcele a oilor cu doi sau trei miei. Acest păşunat rotativ, prin care pentru o turmă se alocă 5-6 parcele de păşune, asigură o bună gestionare a păşunii şi masă verde la discreţie pentru ovine în toată perioada de păşunat. Pe fiecare parcelă am observat o varietate mare de specii de graminee şi de leguminoase, dar mi-a atras atenţia prezenţa pătlaginei (Plantago lanceolata) care, spun scoţienii, are un nivel ridicat de proteină.

Leave a Reply