Anii tinereţii l-au adus însă în Banat şi-aici a rămas! “N-am venit la furat în Banat, ci pentru că o fost traiul mai bun aicea. Iarna-i mai blândă. Nu se compară ce cheltui cu o oaie în Banat şi ce cheltui cu ea la Jina, unde ninge de la 1 octombrie. De la 12 ani am crescut undeva după Vf. Cindrelu. Când am văzut prima oară ursul, nu mi-a fost frică. Eu mi-am îngrăşat partea de urşi de munte la Sibiu, mi-am hrănit lupii, şi-am lăsat să mai facă şi alţii”, răspunde oierul, întrebat dacă s-ar mai întoarce vreodată acasă, în Mărginimea Sibiului. Dar să-i cunoaştem mica fermă de familie.
FAMILIE
– stare civilă: căsătorit cu Paraschiva, iar împreună au 4 fiice şi 9 nepoţi;
– numele şi vârsta copiilor: Paraschiva de 37 ani şi Emilia 42 ani sunt mai aproape de fermă.
PREGĂTIRE PROFESIONALĂ
– ultima şcoală absolvită şi ce profil: şapte clase primare
– cursuri de agricultură: atestat de fermier.
DATE DESPRE FERMĂ
– tipul fermei: mixtă de familie;
– număr capete animale: 626 ovine matca, plus 85 capete tineret, din rasa Bucălaie de Sibiu încrucişată cu Bucălaia de Novaci;
– rasa preferată: Bucălaia, ecotipul de Novaci, pentru că e bine adaptată la câmpie;
– producţie zootehnică: jumătate din producţia de lapte îngraşă mieii pentru sacrificare, lâna o aruncă, restul laptelui este procesat în brânzeturi pentru autoconsum şi vânzare din fermă;
– suprafaţa de teren agricol: 36 hectare în proprietate şi 52,92 ha de păşune comunală închiriată pe 5 ani începând din acest an;
– culturi vegetale: culturi furajere (lucernă, trifoi – fân balotat şi căpiţe);
– valorificarea producţiei: recolta de plante furajere o foloseşte exclusiv în zootehnie; mieii îi vinde pe la jumătatea verii, când ating greutatea de 25-30 kg;
– utilaje aflate în fermă: ”Nu-mi plac motoarele!”, aşa că deţine doar o maşină de teren cu care transportă baloţii;
– utilaje de care mai aveţi nevoie: “Niciunul, pentru că lucrez cu prestatori de servicii”.
PROVOCĂRI
• Aţi apelat la un nutriţionist pentru a gestiona mai bine hrana animalelor din ferma Dvs.? Dar la alţi specialişti? Da, la medicul veterinar.
• Cum vedeţi viitorul fermei Dvs.? Ne omoară ăştia. Oieritul în familia mea e pe cale de dispariţie, pentru că n-am urmaşi în meseria asta.
• De cine credeţi că depinde viitorul fermei Dvs., al oierirului? De unitatea oierilor şi de umanitatea noastră.
• Ce înseamnă subvenţiile agricole pentru Dvs.? Avem nevoie de ele!
• Sunteţi membru al unei asociaţii profesionale? Nu!
„FIE ROATA ŞI PĂTRATĂ, TOT SE-NVÂRTE EA ODATĂ!”
Aflat la târgul Agromalim, Dumitru Bebeşelea-Sterp s-a abătut preţ de o oră pe la standul revistei Ferma. N-a venit cu mâna goală. Şi nici cu fruntea descreţită. În ciuda prezenţei lui agreabile cu care ne-a împărtăşit din tumultuoasa lui viaţă de oier ajuns la vârsta de 68 de ani.
De decenii la rând se bucură de un trai mai bun oferit de pusta Banatului pentru familia şi turma lui de mioare. Însă de anul acesta, oierul nostru nu pare să mai aibă linişte. Necazul lui sta scris pe o petiţie pregătită pentru a o înmâna tuturor celor care i-ar putea readuce liniştea şi dreptatea. De peste 20 de ani, păşunează fără probleme o bucată de izlaz comunal, unde s-a statornicit cu stâna, încropindu-şi toate cele de trebuinţă pentru animale, inclusiv sursa de apă. De ceva vreme, în peisaj a apărut un oportunist, care, aşa cum ne spune interlocutorul nostru,, ar face orice să-l vadă pe baci plecat din locul acela. “Anul acesta, am câştigat prin licitaţie 52,92 ha de păşune, pe care le folosesc de peste 20 de ani. Contract semnat pe cinci ani, la preţul de 210 lei/ha. În zonă a apărut un aşa-zis crescător de oi, care a licitat până mi-a ridicat preţul, doar, doar voi renunţa. Acum că am terenul cu acte în regulă, individul acesta apelează la tot felul de agresiuni pentru a mă face să plec şi să-i rămână lui păşunea. Mi-a spart casa, o sărit la bătaie la mine, mi-a dat foc la păşune şi acum vrea să-mi ia sursa de apă. La ce să mă mai aştept!?”, se-ntreabă îngândurat şi dezamăgit Dumitru Bebeşelea-Sterp. Răspunsul ar trebui să-l ofere autorităţile locale, cele obligate să-i asigure oierului nostru liniştea şi siguranţa de a-şi duce mai departe traiul şi munca. Dar poate că, aşa cum ne-a citat oierul din vorbele înţelepte ale românilor, “fie roata şi pătrată, tot s-o-nvârti ea odată“ în favoarea celui care a căzut la viaţa lui în primejdii mai dihai decât ambiţia unora de a pune mâna pe bunul altora cu orice preţ.
